0743 55 00 00

 0751 21 12 44

Cosurile de fum traditionale au fost proiectate si construite pentru a evacua gaze arse foarte calde si cu fenomene de condens foarte reduse. La aceste cosuri au fost ulterior racordate surse de caldura moderne, caracterizate de procese de ardere radical diferite. Consecintele deseori intalnite au dus la necesitatea interventiilor de intretinere majore (captusirii interioare etc.) sau chiar de inlocuire integrala. Normele tehnice si regulile de bun simt duc, in mod coincident, la diferite cerinte care se pot grupa in urmatoarele puncte :

1. Dimensionarea cosului realizata tinand cont de caracteristicile sursei de caldura si a cladirii in care cosul este amplasat.

2. Realizarea racordarii intre sursa si cos reducand pe cat posibil pierderile de tiraj.

3. Indeformabilitate si rezistenta la temperaturile ce se pot verifica in cursul exploatarii.

4. Tinuta la presiunile generate de sursele de caldura presurizate, fara scapari pe traseu.

5. Tinuta la depresiune pentru sursele de caldura obisnuite, evitand astfel patrunderea de aer fals.

6. Rezistenta la agenti chimici si la coroziune.

7. Izolatie termica.

8. Posibilitate de-a colecta si evacua condensul.

9. Posibilitate de inspectie periodica si curatire la nevoie.

Cosul de fum, din punctul de vedere functional, este o componenta importanta a instalatiei termice. Trebuie deci dimensionat tinind cont de caracteristicile sursei de caldura pe care o deserveste si a cladirii in care este amplasat. O dimensionare eronata (sub- sau mai rar supra-dimensionare) odata pus in opera cosul este practic imposibila de corectat ! O dimensionare potrivita pentru cazurile cele mai des intilnite poate fi obtinuta folosind unele grafice. Acestea coreleaza puterea centralei cu inaltimea cosului, obtinind diametrul ce asigura evacuarea.

Se pot prevedea diferite situatii, in ceea ce priveste combustibilul (gazos, lichid sau solid) si tipul de ardere (atmosferica sau presurizata). Spre exemplu, in pagina urmatoare puteti gasi un grafic pentru dimensionarea cosurilor ce deservesc centrale pe gaz cu ardere atmosferica. Aceasta se obtine in prezenta unui cazan cu arzator simplu tubular si un convector pentru intreruperea tirajului. Tirajul se obtine prin diferenta de masa volumica intre gazele arse (calde) si aerul atmosferic, fara nici un ajutor mecanic de aspiratie. Variabilele sunt Puterea arzatorului si Inaltime eficienta a cosului (adica, portiunea intre racorul la cazan si terminalul). Temperatura (150 ºC) gazelor este considerata un parametru.

O dimensionare ce sa tina cont de mai multe variabile, asa cum prevad normativele europene, poate fi obtinuta doar cu programe de calcul special concepute. Trebuie mentionat ca, chiar daca o anume dimensiune interioara a cosului rezulta suficienta in urma graficului, sectiunea efectiva nu are voie sa fie mai mica decat sectiunea de evacuare a centralei termice. Orice strangulare genereaza turbulente care micsoreaza tirajul. Cosul de fum, din punctul de vedere functional, este o componenta importanta a instalatiei termice. Trebuie deci dimensionat tinind cont de caracteristicile sursei de caldura pe care o deserveste si a cladirii in care este amplasat.